Romanul sociologic

Am inceput sa-l citesc pe Douglas Coupland acum ceva vreme, inainte sa se traduca la noi Generatia X, cu alte 2 carti mai putin celebre de-ale lui: Eleanor Rigby si Polaroids from the Dead. Traducerea de la Humanitas mi-a adus aminte de acest autor si mai ales de faptul ca inca nu citisem romanul care l-a facut celebru. Asa ca am pus mana pe el, e drept ca in engleza ca sa nu ma dezmint de la promisiunea ca macar ce-i in engleza voi citi in original. Mi-e putin frica de tradatorii astia de traducatori, recunosc, mai ales mi-e teama de cum traduc intraductibilul pentru ca in cazuri de acest gen trebuie sa aiba si ei macar jumatate din talentul autorilor, asta strict cand e vorba de literatura.

Din punct de vedere sociologic romanul asta m-a atras din start pentru ca oarecum ma simteam si eu parte din sus numita generatie x, desi eu imi traiam pubertatea tumultoasa, pe vremea cand membrii de seama ai generatiei atingeau varsta maturitatii si isi mai trageau si cate un glont in cap. Dar m-am inselat. In loc sa dau peste generatia grunge si am dat peste una pre-grunge, de inainte de 1989. Aceasta impartire mi se pare strict ceva american, desi citeam intr-un articol, nu demult, despre o asa zisa generatie x romaneasca. Avand in vedere diferentele culturale si istoria celor 2 tari,  imprumutul local al acestui termen nu-si prea are rostul.

Coupland vorbeste despre generatia post hippie, cea a anilor 80, in care America e condusa de Reagan, adeptul unui capitalism salbatic, perioada cand miscarea ecologica nu avea amploare si poluarea era in floare. In perioada asta coexistau doua tipuri de indivizi (doamne ce le mai plac americanilor categoriile), yuppies si baietii din generatia x despre care e vorba in carte. Spre deosebire de yuppies care sunt niste carieristi, consumeristi, ultracapitalisti, cei din generatia x sunt un fel de hippies pesimisti si fatalisti, care, desi sunt anticapitalisti, nu mai cred ca se poate intampla o revolutie.

Despre trei exemplare din aceasta ultima categorie e vorba in romanul lui Coupland. Andy, Dag si Claire sunt 3 prieteni, strict platonici, abia trecuti de 25 de ani si criza aferenta acestui prag psihologic, care sunt lipsiti de carierism, alegand in loc macjob-uri (slujbe cam necalificate in domeniul serviciilor aka vanzator/barman/ospatar) si refuzand oarecum sa faca parte din sistem. Avantajul acestor slujbe e ca nu ii spala pe creier si cei 3 isi pot petrece destul de multul timp liber spunandu-si povesti unul altuia. Aceste povesti sunt de fapt sufletul romanului, multe dintre ele petrecandu-se in tinutul imaginar inventat de ei, Texlahoma.

Ce-mi place mie la Coupland e poezia atmosferei apocaliptice din cartile lui, o poezie a poluarii, marketingului, a deseurilor de plutoniu si a unor catei care apar seara acasa cu o substanta dubioasa pe bot, pentru ca probabil si-au bagat nasul in gunoiul unei clinici de chirurgie estetica, unde se fac liposuctii. Desi personajele lui n-au nicio speranta, ele au o seninatate extraordinara. Desi lumea e cu susul in jos, cei trei gasesc refugiu in prietenia lor si in povestile pe care si le impartasesc. Imaginea din finalul romanului, in care o egreta de un alb pur survoleaza un camp carbonizat e relevanta pentru modul in care Coupland gaseste frumosul in urat si speranta in lipsa de speranta.

Advertisements

3 Comments

  1. Douglas Coupland nu face parte din categoria “intraductibilor” – un pic de slang si cateva jocuri de fraze nu sunt obstacole prea mari pentru un traducator bun (daca Coupland e intraductibil, atunci Amis, Powers, Rushdie sau James nu ar fi vazut lumina zilei in romana). Traducerile aparute la noi sunt chiar foarte bune.
    In cee ce priveste “tradarea” traducatorilor, mi-ar placea ca inainte de a arunca cu piatra sa va interesati un pic care sunt traducatorii nostri buni. E clar ca nu aveti nici o idee in acest sens. M-au intristat cuvintele aruncate mai sus, am prieteni printre traducatori si stiu cat de multa munca intra intr-o carte si cat de putina glorie aduce.

    Reply

  2. Draga Mellot,

    Nu vroiam sa arunc cu piatra in nimeni. M-am jucat putin cu vorba aia din batrani “traduttore traditore”, pe care nu eu am inventat-o si care are un mare sambure de adevar. N-am vrut in niciun caz sa spun ca in Romania nu exista traducatori buni, stiu sigur ca exista unii excelenti. Eu vorbeam doar de o hotarare personala de a nu ma lasa pe mana traducatorilor, fie ei buni sau rai, cand vine vorba de o limba pe care o stapanesc suficient de bine.

    Cat despre Coupland, e drept ca nu e intraductibil, dar anumiti “termeni” legati de generatia x cred ca s-ar pierde in incercarea de a-i adapta in romana.

    Recunosc ca nu m-am uitat pe traducerea acestui roman, dar nici nu cred ca i-am adus vreo acuza traducatorului. Spuneam doar ca vazand-o in librarii mi-a venit cheful sa o citesc in engleza. E o alegere personala.

    Stiu cat de multa munca se depune pentru o traducere literara si cat de putin recunoscuta si remunerata este aceasta munca in Romania.

    Cand vine vorba de traduceri din japoneza sau mai stiu eu, turca sau araba, ma las cu incredere pe mana traducatorilor si stiu ca datorita lor ma pot bucura de o literatura altfel inaccesibila. Dar cand vine vorba de engleza prefer sa ma bucur de scriitura fara sa am nevoie de un intermediar. Nu cred ca e nimic jignitor in asta.

    Reply

  3. Eu cred ca aceste doua categorii (yuppies si neintegrati in sistem) se regasesc cam in toate perioadele si generatiile de dupa razboi. Ma intreb de ce noi nu avem in lit romana un roman care sa exploreze categoriile astea, pentru ca este clar ca exista si in Romania. De fapt avem romane care ating partial categoria “loserilor” (ma gindesc acum la CP Badescu cu “Tineretile lui Daniel Abagiu” dar mai sint si altii). In schimb nu a scris inca nimeni de carieristi, de oamenii de firma, de oamenii sistemului care, cred eu, sint la fel de interesanti ca si ceilalti. Mie Coupland nu prea imi place pentru ca mi se pare cam schematic. In fine, poate nu l-am citit atent:).

    Reply

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s