Romanul grafic I: Maus de Art Spiegelman

Nu pot spune ca m-am dat in vant dupa benzi desenate in copilarie. Imi amintesc vag de o carte de benzi desenate Marvel cu Doctor Strange, in franceza, pe care mi-a facut-o cineva cadou. Dar in vremea aceea ma impresionau mai mult ilustratiile din cartea autohtona Povestiri istorice, decat benzile desenate SF, scrise intr-o limba necunoscuta.

Am descoperit genul asta destul de tarziu datorita romanului grafic Maus de Art Spiegelman, care mi-a cazut in mana la un moment dat. Doctor Strange sau Hulk nu au in comun cu Maus decat faptul ca se folosesc de conventia benzii desenate. Sa pui aceste doua tipuri de banda desenata in aceeasi oala, e ca si cum l-ai pune pe James Joyce in aceeasi categorie cu Sandra Brown, ca doar amandoi scriu romane.

Multi autori consacrati au simtit nevoia sa introduca elemente grafice in romanele lor. Primul roman in care am intalnit infratirea intre scriitura si elemente vizuale a fost Tristram Shandy a lui Laurence Sterne (care a fost transformat intr-un roman grafic de curand, se pare), imi amintesc vag de o pagina complet alba si una complet neagra in interiorul romanului. Apoi, intr-un roman de William Faulkner, nu mai stiu cu exactitate care, in loc de cuvantul “eye” era inserat un ochi schitat. Cred ca autorul care se foloseste cel mai mult de grafica, fara sa scrie ceea ce se numeste un roman grafic, este Kurt Vonnegut, cu ilustratiile lui jucause inserate in text. Un exemplu mai recent, ar fi Extremely Loud and Incredibly Close a lui Jonathan Safran Foer, care pe langa elemente grafice, introduce si fotografii in romanul sau.

Cu Maus, Art Spiegelman a creat un nou tip de banda desenata, care preia doar forma acestui gen, continutul fiind cu totul diferit. Daca banda desenata era un gen strict de divertisment, Spiegelman a demonstrat ca poate fi folosit pentru a aborda teme serioase, precum Holocaustul. N-as fi crezut niciodata ca o poveste despre Holocaust in care evreii sunt reprezentati ca soareci, nazistii sunt pisici, iar polonezii sunt porci la propriu, poate fi atat de impresionanta.

In Maus, Spiegelman spune povestea “adevarata” a parintilor sai, supravietuitori ai Holocaustului, dar si povestea lui personala, lupta lui de a “intelege” experienta traumatizanta traita de parintii lui si modul in care acest trecut familial l-a afectat pe el personal si i-a format perspectiva asupra lumii si a existentei. Nu e genul de subiect pe care il abordau benzile desenate cu Pif si Hercule si, de multe ori, in timp ce citeam eram cu sufletul la gura, temandu-ma ca Spiegelman va trivializa aceasta tema dureroasa simplificand-o nepermis de mult. In final insa, tocmai aceasta simplitate aparenta e cea care impresioneaza cel mai mult.

Spiegelman m-a convins ca genul asta merita toata atentia. De-atunci am citit orice graphic novel mi-a cazut in mana. Din pacate, pana acum, am prins doar Persepolis 1 de Marjane Satrapi si In the Shadow of No Towers tot de Art Spiegelman, despre care voi scrie in episoadele urmatoare.

E pacat ca acest gen de literatura nu a fost inca tradus in romana. Am auzit insa ca se pregateste un roman grafic dupa Mircea Cartarescu, ceea ce ma cam sperie. Nu mi se pare un autor a carui scriitura sa fie usor de adaptat la acest gen. Sper sa ma insel.

Advertisements

8 Comments

  1. Bun revenit 🙂
    Si “The Autograph Man” a lui Zadie Smith este …grafica. Fiecare capitol incepe cu un soi de caricatura, un mic icon al personajului principal. Prima parte chiar abunda in semne grafice despre Kabala si Tetragrammaton.
    E interesant, postmodernist 🙂

    Reply

  2. Cred ca nu ai o idee bine delimitata despre ce înseamna benzile desenate: nu se reduc la Pif si Hercule (dar în România, cum nu ai acces la altele ramîi cu aceasta impresie). Inca de la începuturi cu The Adventures of Little Nemo in Wonderland sau cu Krazy Kat, se delimita un spatiu ce includea totul la nivel de literatura.

    Daca nu-ti este peste mîna îti recomand Institutul Francez (au o mica sectie BD).

    P.S. Vrei sa spui Laurence Sterne, nu ? Daca LS era postmodern Petronius era ultraantemodern ? 🙂

    Reply

  3. Ai dreptate, nu prea stiu mare lucru despre benzile desenate si am generalizat prea mult. La benzile desenate nu ma pricep deloc, iar genul romanului grafic l-am descoperit abia de curand si sper sa citesc cat mai multe de acum incolo. Da, am gresit reducand benzile desenate la Pif si Hercule, acum ca stau bine sa ma gandesc. M-am bazat doar pe putinele chestii pe care le stiu eu cand am facut afirmatiile astea. Chiar am zis Laurence Sterne. Cat despre Petronius nu stiu ce sa zic, imi aduc aminte vag cate ceva de la ora de latina, cam la fel de vag cum imi aduc aminte si de Pif si Hercule…

    Reply

  4. Pai da, de pe la noi a cam disparut fenomenul BD. Romanele grafice sînt un bun început. Laurence, nu Lawrence voiam sa subliniez. Se poate emite ipoteza ca si Petronius e un postmodern avant la lettre. De fapt, vorbim de calapodurile criticii literare si de scriitori experimentali, adicatelea jucausi.

    Reply

  5. Nu stiu unde ai vazut Lawrence in loc de Laurence, ca eu nu gasesc greseala asta… Incercam doar sa-mi amintesc care dintre autorii cititi de mine aveau elemente grafice inserate in roman, iar Petronius nu stiu daca intra in categoria asta .

    Reply

  6. In comentariul tau “fictionaddict Says:
    April 24, 2008 at 5:51 pm

    Multam!
    N-am citit Authograph Man. Dupa On Beauty, nu m-a mai tras ata sa citesc Zadie Smith. Si da e cam postmodernista treaba, dar Lawrence Sterne e tatal lor.”

    Pai daca vrem sa lamurim treburile la Sterne nu vorbim de roman grafic/BD, ci de experimente literare. Insertiunile grafice, gen fotografii sau desene se pot întîlni chiar de la romanul medieval. Ar fi interesant de stiut daca pe vremea romanilor se inserau si desene prin scrieri, dar nu am competentele necesare pt a raspunde. Ma refeream la Petronius în discutia despre postmodernism si antecedente literare reperabile.

    Reply

  7. Ai dreptate, la comment-uri nu m-am uitat! Stiu ca nu e vorba de roman grafic la Sterne, am facut un salt de la romanul grafic despre care vorbeam la elemente grafice prezente in romane deloc grafice. Poate ca nu am fost destul de clar.

    Reply

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s