11 septembrie in literatura si film

N-a trecut mult timp de la 11 septembrie 2001, ca evenimentul a si inceput sa isi gaseasca ecoul in arta, de la arte plastice, la film si literatura. Autori ca Paul Auster, John Updike, Frederic Beigbeder si Jonathan Safran Foer au scris deja romane in care acest eveniment joaca un rol central.

Pana acum am citit doar Extremely Lound and Incredibly Close de Foer, dar sunt foarte curios cum au abordat aceasta tema si ceilalti, mai ales Auster. Citind in paralel Snow de Pamuk (in care una din temele principale e terorismul islamist) si cartea lui Foer (in care avem perspectiva familiei unei victime a acestui gen atac), am fost uimit de modul diferit in care e privita moartea in astfel de conditii tragice.

In Snow, un orasel mic, inzapezit, devine scena unei lovituri militare. Personaje principale si secundare isi pierd viata de-a lungul povestii in atentate mai mult sau mai putin teroriste sau islamiste, Pamuk insa nu staruie asupra acestor drame, ci se concentreaza mai mult pe identificarea sursei conflictului.

 Foer, in schimb, se concentreaza asupra dramei unei singure familii, mai precis asupra unui baietel cu o inteligenta peste medie, care si-a pierdut tatal in atentatul de la 11 septembrie. Rezultatul e unul foarte emotionant. Pe Foer nu-l intereseaza cauzele politice ale atentatului, ci doar impactul emotional pe care il are asupra unui om. Pentru el, implicatiile politice nu aduc nici o justificare traumei emotionale pe care o sufera cei care sunt victimele unui astfel de atac. Nu intamplator el face o paralela intre atacul de al 11 septembrie, atacul atomic de la Hiroshima si bombardarea de catre armata americana a orasului Dresda in al doilea razboi mondial.

La fel ca in Everything is Illuminated, Foer ne introduce in viata intima a unor personaje, ne face sa empatizam cu ele si problemele lor de zi cu zi, si apoi lasa istoria sa intre cu bocancii ei murdari si sa ii supuna la experiente inumane pe acesti oameni obisnuiti, care pana atunci erau ocupati sa se iubeasca, sa citeasca, sa inventeze… Foer a gasit o reteta pentru a vorbi despre lucruri mari intr-un mod foarte simplu si firesc, dar mai ales pentru a emotiona.

Foer nu ia partea vreunei tabere politice, ci a civililor care se trezesc peste noapte ca viata lor e spulberata de un cataclism cauzat de mana omului. Fie ca e vorba de un personaj evreu in timpul Holocaustului, un ucrainean care isi da prietenul cel mai bun pe mana nazistilor, doi tineri nemti supravietuitori ai bombardamentului de la Dresda, victimele de la Hiroshima sau cele ale atentatului terorist de la 11 septembrie, Foer e de partea victimelor nevinovate prinse in vartejul istoriei.

Exremely Loud and Incredibly Close e povestea procesului de vindecare a unei familii dupa o dubla trauma, una din prezent, pierderea unui membru al familiei la 11 septembrie, si una din trecut, supravietuirea bombardamentului de la Dresda. E interesant faptul ca Foer a decis sa faca o paralela intre aceste doua evenimente si eu cred ca a ales un atac in care americanii au fost agresorii si unul in care americanii au fost victimele, tocmai pentru a putea generaliza si a nu fi acuzat ca e impartial.

Totusi, nu stiu de ce, cu cat mi se parea mai emotionant romanul lui Foer, nu puteam sa-mi stapanesc senzatia ca americanii astia stiu sa exploateze emotional fiecare victima din randurile lor, insa trateaza “la kilogram” victimele facute de ei in randul altor natiuni, de la nemti, la japonezi, la irakieni. In timp ce citeam, aveam mereu senzatia ca romanul asta e menit sa cada in mana unui terorist si sa-l convinga de absurditatea actelor de violenta organizate din motive politice.

Pe de alta parte, exista romane ca Snow si filme precum Paradise Now (un film palestinian, foarte bun, despre doi tineri care se pregatesc sa devina teroristi sinucigasi), in care avem o complet alta perspectiva: cea a unor oameni care sunt si ei la fel de obisnuiti, care au si ei familii si iubesc si totusi decid ca viata unor indivizi, inclusiv propria lor viata, nu conteaza atunci cand servesc un ideal.

Advertisements

2 Comments

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s